Într-o scrisoare deschisă adresată prmierului Ludovic Orban, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) reclamă lipsa unui sprijin special venit din partea statului pentru oamenii din acest domeniu, care au ajuns la capătul puterilor, și solicită măsuri dedicate, aștfel meserii din această ramură sunt sub risc de extincție in România.
Reprezentanții FIHR spun că sprijinul special „mult vehiculat” nu a existat, iar măsurile generale luate de autorități pentru susținerea activității economice au avut, în unele cazuri, dificultăți de aplicare pentru HORECA și că este nevoie de programe dedicate acestui sector, cât mai repede cu putintă, „altfel nu ne va rămâne decât să ne ridicăm de la masă (aia de pe terasă), să strângem umbrela sau lumina (de la caz la caz) și să plecăm acasă în FALIMENT”.
„Meseriile de bucătar, ospătar, recepționer sau cameristă aproape ca nu vor mai exista în viitor în România dacă nu luăm repede măsurile necesare”, atrag atenția reprezentanții industriei în scrisoarea deschisă transmisă premierului Orban, semnată de președintele FIHR, Călin Ile.
Președintele Klaus Iohannis anunța, în 19 august, măsuri de sprijin pentru acest domeniu. „HoReCa este, probabil, sectorul cel mai grav lovit de criza economică generată de epidemie. Pentru a veni în sprijinul întreprinzătorilor din acest domeniu de activitate, Guvernul a aprobat deja și va continua să elaboreze diferite scheme de ajutor. Însă, trebuie să fim sinceri! Este vorba despre sănătatea publică, a întregii populații! În condițiile în care numărul de bolnavi crește în fiecare zi și avem un număr mare de bolnavi în plus față de ziua anterioară, noi măsuri de relaxare nu sunt posibile. Și până când nu reușim să ajungem la un număr mic de cazuri și nu intrăm într-o descreștere consistentă a epidemiei, nu se vor lua măsuri noi de relaxare! Dar, în contrapartidă, Guvernul va veni cu măsuri de sprijin economic”, a declarat Klaus Iohannis.
Potrivit documentului, 40% din angajații din domeniu au plecat deja în alte părți sau pur și simplu sunt în șomaj, iar industria hotelieră este cea mai afectată de pandemie, afacerile scăzând în medie cu aproximativ 70% la nivel național.
Scrisoarea face referire la protestul din 19 august, o zi „marcantă” pentru industria ospitalității din Romania: „Faptul că o întreagă ramură economică a ajuns la limită și a iesit în stradă manifestând reprezintă un moment de cotitură în dialogul dintre patronatele din turism și autorități. Industria horeca a ajuns la capătul puterilor, operatorii nu văd posibilități de ieșire din acest coșmar, iar angajații sunt măcinați de temeri, neliniști privind locul lor de muncă (vorbim despre cei care mai sunt încă angajați deoarece cca 40% din ei au plecat deja în alte părți sau pur și simplu sunt în șomaj)”.
Reprezentanții FIHR susțin că există o percepție greșită, indusă de autorități, conform căreia industria HoReCa ar fi fost puternic susținută de stat în aceste momente dificile.
„Toate acestea vin însă în ciuda unei percepții, induse insistent de autoritățile române, că cei din HORECA ar fi fost puternic susținuți de stat în aceste momente dificile. Însăși Președintele României a afirmat public faptul că guvernul a susținut prin mai multe măsuri industria și că va fi nevoit să o mai facă prin alte compensări fără însă a ridica restricțiile până la momentul diminuării efectelor pandemice în țară. Despre opinia publică ce să mai spunem, percepția generală este că industria noastră a cerut și a fost ajutată serios de către autorități, lucru care ar trebui să ne facă mai puțin vocali și să fim ceva mai liniștiți până trece pandemia”, se arată în document.
Conform documentului, una dintre măsurile autorităților, prgramul scurt de lucru – Kurtzarbeit, și-ar fi arătat viabilitatea și pentrusectorul HORECA dacă era adoptată din timp. „Apariția ei la 6 luni de la declanșarea pandemiei este extrem de târzie, deoarece în această perioadă operatorii au fost nevoiți să restrângă echipele la minimul impus de activitatea (restricționată de stat) astfel încat nu prea își mai are aplicabilitate”.
Semnatarii scrisorii arată că apariția programului redus de lucru la 6 luni de la declanșarea pandemiei a fost extrem de târzie, deoarece în această perioadă operatorii au fost nevoiți să restrângă echipele la minimul impus de activitate astfel încît nu prea își mai are aplicabilitate.
Despre programul de granturi și împrumuturi pentru capital de lucru sau investiții cu garanția statului, reprezentați FIHR spune că, la prima vedere, sună excelent, dar „întarzierea extrem de mare va face ca mulți operatori să fie deja în colaps si implicit în imposibilitatea de a accesa aceste fonduri”
„Un program mult lăudat de Guvern este IMM Invest. Câte companii sunt din domeniul HoReCa? Erau 190 de companii din domeniul hotelier si 444 din domeniul baruri restaurante. Adică 634 companii din cele 26566 active în domeniu, puțin peste 2% din companii. Putem salva oare o industrie ajutând 2% din companiile din domeniu?”, arată reprezentanții FIHR.
Hotelierii reclamă lipsa unei explicații pentru faptul ca România este singura țară din UE în care restaurantele sunt închise la interior, lipsa unei liste de condiții care trebuie respectate pentru a gestiona riscul epidemiologic în hoteluri și restaurante, pentru a fi deschise mari repede și lipsa unui un plan de măsuri adaptat fiecărei zone sau sector din turism.
„Lipsește orice măsură care să ducă la eliminarea impozitelor pe terenuri și clădiri pentru toată perioada în care activitatea este restricționată total sau parțial. Guvernul ar putea subvenționa aceste impozite măcar parțial. Lipsește o măsură care să reglementeze regimul taxelor pe drepturile de autor pe perioada în care nu funcționăm”, se mari arată în documentul citat.
Textul integral al scrisorii:
Scrisoare deschisă a FIHR către Premierul României by Gandul.info on Scribd